Arhiepsicopia Bucureştilor

scurt istoric

Dupa cum se cunoaste, întemeierea Principatului Tarii Românesti, realizata prin unificarea diferitelor formatiuni politice – cnezate si voievodate – din dreapta si stânga Oltului, sub Basarab I (c. 1310-1352), a fost urmata de unificarea organizatiei bisericesti, înfaptuita de fiul si urmasul sau, Nicolae Alexandru (1352-1364), care l-a stramutat pe mitropolitul Iachint de la Vicina la Curtea de Arges, în anul 1359, ca mitropolit al Tarii Românesti, cu recunoasterea Sinodului Patriarhiei din Constantinopol si a patriarhului ecumenic Calist I, având si încuviintarea împartului bizantin Ioan V Paleologul.

Mitropolitul Iachint (1359-1372), a carui jurisdictie se întindea asupra întregii Tari Românesti, de la Portile de Fier pâna în Dobrogea, fiind numit în scrisorile patriarhale „mitropolit a toata Ungrovlahia”, a avut resedinta la Curtea de Arges, capitala tarii, alaturi de domn, si a pastorit sub jurisdictia canonica a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol, cea mai înalta autoritate bisericeasca din Rasaritul ortodox. Mitropolitul era, totodata, arhiepiscopul eparhiei centrale, având drepturile si îndatoririle fiecarui chiriarh.

La începutul secolului al XVI-lea, prin reorganizarea Bisericii din Tara Româneasca de catre fostul patriarh ecumenic Nifon al II-lea, jurisdictia efectiva a mitropolitului Ungrovlahiei s-a restrâns la limitele eparhiei sale, dar acesta a continuat sa exercite autoritatea scaunului celei dintâi eparhii din tara peste cele doua episcopii nou înfiintate la Râmnic si Buzau, în 1502-1503.

În secolul urmator, în titulatura mitropolitilor apare si numele de arhiepiscop, legat de cel al orasului de resedinta. De la Curtea de Arges, resedinta mitropoliei s-a mutat la Târgoviste, în 1517, în biserica începuta de Radu cel Mare si terminata de Neagoe Basarab. Astfel, mitropolitii Luca (1602-1629), Teofil (1637-1648) si Stefan (1548-1653; 1655-1668) se intitulau: „Preasfintitul arhiepiscop al cetatii Târgovistei si mitropolit a toata tara Ungrovlahiei”.

In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, resedinta mitropolitana se stramuta de la Târgoviste la Bucuresti, cum s-a hotarât prin hrisovul domnesc al lui Radu Leon, din 8 iunie 1668. De catedrala arhiepiscopala si mitropolitana a servit pâna astazi biserica manastirii Sfintii Imparati Constantin si Elena, ctitorita de Constantin Serban Basarab (1654-1658). (continuare...)